Nimity: soluția completă de equity management pentru toți stakeholders.

SeedBlink Blog

all Things Equity

Profil de Investitor: Iancu Guda, Analist Financiar

Bianca Iulia Simion

Profil de Investitor: Iancu Guda, Analist Financiar
Educația financiară nu este despre bani, este despre viață, decizii, obiceiuri și viziune pe termen lung. Cei care vor să se îmbogățească repede, de obicei rămân săraci toată viața. Investiți permanent în educația voastră, economisiți cât mai devreme în viață și investiți cât mai diversificat. Independența financiară se dobândește cu răbdare și pe termen lung.

Iancu Guda este un analist financiar cu o carieră de succes ca prezentator al emisiunii TV „Bani în mișcare”. A publicat peste 100 de analize, studii de impact și articole în publicații locale de afaceri, precum și în publicații internaționale. În 2017, Iancu a publicat prima sa carte, „De ce eșuează companiile? 10 greșeli și 100 de soluții” după ce a analizat bilanțurile a 100.000 de companii care au dat faliment în timpul experienței profesionale ale autorului.

Care este portofoliul optim pe care l-ai recomanda ca și investitor? Cât la sută ar trebui investit în startup-uri, adică în active cu un raport risc/return mare?

Unde și cum investim economiile noastre? O întrebare care ar trebuie să ne preocupe pe toți. Răspunsul nu este unic, deoarece depinde de fiecare persoană în parte și o serie de factori, precum: obiectivele de randament și risc asumat, constrângeri, orizontul de timp, sursa veniturilor, dimensiunea averii relativ la cheltuieli și nevoi, riscul standardului de viață, profilul investitorilor s.a.m.d. Toate acestea influențează alocarea strategică a investițiilor, adică alocările țintă pentru diferite clase de active. În ciuda diferențelor inerente de la o persoană la alta, cred că alocarea strategică a investițiilor ar trebui să fie realizată respectând următoarele principii:

  • activele foarte lichide (depozite de economii, rezerve de numerar) reprezintă fondul de urgență și trebuie să fie egal cu aproximativ trei luni de cheltuieli ale familiei. Dacă exista situații excepționale cu nevoi neprevăzute de lichiditate, se poate considera un fond de rezervă de șase luni din cheltuielile familiei. În general, nu se recomandă o pondere mai mare de active foarte lichide deoarece banii din acesta categorie sunt cei mai “leneși”: produc cei mai puțini bani;
  • expunerea pe imobiliare, inclusiv locuința proprie, trebuie să reprezinte maximum 30% din avuția medie din timpul vieții active. Desigur, la momentul primei achiziții (locuință proprie), majoritatea depășesc acest prag. Totuși, pe măsură ce înaintezi în viață, economisești și investești într-un portofoliu diversificat de active, capitalul financiar crește iar expunerea pe imobiliare nu ar trebui să depășească pragul de 30%. La maturitate (perioada 40-45 ani), ar trebui să avem o avuție de cel puțin trei ori mai mare decât casa în care locuim, proprietate personală. În România, raportul dintre avuție și expunerea pe imobiliare este de 1,3, ceea ce arată o concentrare pe imobiliare de cel puțin două ori mai mare decât nivelul optim;
  • investițiile financiare, respectiv acțiuni și obligațiuni guvernamentale sau corporative, ar trebui să reprezinte 60% din portofoliul de investiții. Cu cât suntem mai tineri, avem o toleranță mai mare față de risc, veniturile sunt stabile și orizontul de investiții este lung, ponderea acțiunilor poate crește până la 70% - 80% din investițiile financiare, urmând ca aceasta să scadă gradual până la 30% după vârstă de pensionare;
  • În final, rămâne o pondere de aproximativ 5% - 10% (minus fondul de urgență / rezervă) din totalul avuției care poate fi alocata către investițiile alternative. În general, acestea din urmă sunt clase de active cu risc mare și potențial de randament ridicat (implicit și pierderile pot fi considerabile) precum: investiții minoritare în companii private, obiecte de artă, metale prețioase, forex sau alte categorii (blockchain etc. ETF-uri).

Cum ar trebui un investitor la început de drum să înțeleagă componentele pieței financiare?

Din perspectiva investițiilor în piața de capital, alternativele sunt clare. Oricine poate investi în companii publice listate în piață de capital (aplicând strategia de investiții directe sau indirecte) ori în companiile private (prin intermediul platformelor de crowd investing).

Pe de o parte, avem alternativa investițiilor indirecte, cel mai des întâlnite și recomandate fiind prin intermediul fondurilor de investiții. Acestea primesc bani de la mai mulți investitori, plasează sumele respective în instrumente financiare și valoarea unității de fond fluctuează în funcție de prețul activelor deținute de fond. Deciziile de investiție aparțin integral administratorilor fondului de investiții. Desigur, acestea se iau în baza unui mandat investițional, denumit prospect, care surprinde tipurile instrumentelor financiare în care se poate investi și profilul de risc al acestora. Lista fondurilor de investiții active în Romania se regăsește pe site-ul Asociației Administratorilor de Fonduri din România, unde poți găsi informații suplimentare despre profilul acestora, politica de investiții și randamentele anilor precedenți.

Investițiile directe se realizează prin deschiderea unui cont individual la un intermediar autorizat, respectiv un broker sau instituție bancară. Deschiderea unui cont de brokeraj cu un intermediar autorizat este un proces în general foarte simplu și care în prezent poate fi realizat integral online în majoritatea cazurilor. Această modalitate de investiții poate fi aplicată prin două strategii:

  • Strategia activă - denumita în limbajul tehnic și stock picking (în traducere din engleză, selecția acțiunilor), implică selectarea și achiziționarea unor pachete de acțiuni cu scopul de a le deține pe o perioada îndelungată (3-5 ani sau chiar mai mult). Practic, tu decizi momentul, ce cumperi și ce vinzi. În aces caz, sunt extrem de importante momentul și selecția inițială a companiilor în care investești. Această strategie necesită timp, cunoștinte financiare pentru evaluarea companiilor și acces la informații sau analize cât mai diversificate.
  • Strategia pasivă – care poate fi aplicată prin replicarea indicilor bursieri, care reunesc cele mai tranzacționate și lichide companii pentru fiecare piață de capital în parte (ex: BET pentru BVB, S&P500 pentru SUA, DAX pentru Germania). Recomand această strategie tuturor deoarece este extrem de simplă, nu necesită timp investit pentru evaluarea companiilor sau resurse de informații extinse.

Nu în ultimul rand, investițiile în companiile private pot fi realizate prin intermediul platformelor de crowdfunding, modelul prin care afacerile private aflate la început de drum apelează la publicul larg pentru accesul la finanțare. Pentru acest gen de investiții, cred că principiile esențiale pentru investitori sunt diversificarea, înțelegerea afacerilor și accesul la informație transparentă.

Ai scris o carte despre motivele pentru care companiile eșuează. Poți să ne spui câteva identificate pentru startups și dacă sunt semnale la care investitorii pot fi atenți?

Într-adevăr, am analizat situațiile financiare alte tuturor companiilor care au intrat în insolvență în perioada 2005-2015 și am identificat 10 erori financiare la majoritatea dintre acestea. În general, greșelile erau vizibile prin dezechilibre acumulate în bilanț (capital de lucru negativ, capitalizare redusă, investiții semnificative cu randament redus), contul de profit și pierdere (levier operațional ridicat din cauza costurilor fixe excesive, marja redusa în contextul unor politici comerciale agesive marcate de termene extinse de încasare și discount-uri semnificative acordate clienților) sau cash flow (numerar operațional negativ finanțat nesustenabil).

În cazul startup-urilor care se blochează, natura erorilor este diferită și nu poate fi observată din analiza situațiilor financiare pentru mai mulți ani. NU orice startup reușește! Din păcate, majoritatea se blochează pe drum și puține ajung la o dimensiune relevantă pentru economie.

Spre exemplu, cca. 1 milion de companii s-au înființat în România în perioada 2000 – 2010. Dacă analizăm evoluția acestora în următorul deceniu, vedem că doar 220.000 mai sunt în funcțiune astăzi. Dintre acestea, cca. 11.000 înregistrează venituri peste pragul de 1 milion euro, 5.000 au o situație financiară solidă și doar 1000 sunt afaceri antreprenoriale românești. Deci, o companie din 1000, adică 0,1% dintre start-upuri ajung să aibă cu adevărat succes după un deceniu de activitate. Majoritatea celor care eșuează cred că au o problemă la una din următoarele zone, sau o combinație între acestea:

  • PERIP, un acronim care provine de la combinația de Pasiune – Expertiză – Reputație – Independență și Planificare. Practic, vorbim despre antreprenori care nu sunt pasionați cu adevărat de domeniul respectiv, nu au o expertiză relevantă acumulată în practică, nu cunosc foarte bine procesele sau companiilor relevante din segmentul de furnizori ori clienți, sunt înființate de antreprenori care încep afacerea doar în scopul de a face mai mulți bani sau care nu au o independența financiara la startul afacerii și, nu în ultimul rând, nu au o planificare financiară pentru dezvoltarea coerentă a companiei. Mulți tineri se grăbesc să înceapă un proiect antreprenorial, pornind de la o simplă ideea. Unii reușesc, devin celebri și creează impresia că este foarte simplu să ai success în afaceri. Totuși, noi nu vedem ceilalți 99% care încearcă și nu reușesc, pentru că se grăbesc! Statistic, vei avea o probabilitate de succes mult mai mare în antreprenoriat dacă ai acumulat o experiență relevantă în industrie, cunoști procesele afacerii, ți-ai construit un renume respectat și ești foarte bine conectat în rețeaua de furnizori și clienți
  • ECHIPA. Aici mă refer la echipa de fondatori și primii oameni care sunt angajați în afacere. Desigur, nimeni nu te oprește să începi o afacere singur, deși o să-ți fie mult mai greu. În primul rând, pentru că nimeni nu le știe pe toate. Apoi, riscul operațional. Pe măsură ce afacerea va crește și vei avea nevoie de finanțare, încrederea partenerilor va fi redusă dacă afacerea depinde de o singură persoană. Ideal, echipa de fondatori ar trebui să cuprindă 3 persoane. Este nevoie de oameni care știu bine industria, au viziune și claritate în exprimare, sunt pasionați de acel domeniu și cunosc ceea ce trebuie să facă. Echipa trebuie să fie complementară, este nevoie de cel care gestionează afacerea operațional, cel care dezvoltă tehnologia sau produsul și cel care face vânzările sau marketingul. Ideea este că fiecare membru trebuie să aibe responsabilități foarte clare și să-și asume poziția și deciziile pe zona respectivă.
  • NEVOIA. Practic, aici trebuie ca antreprenorul să identifice foarte clar o nevoie existența în piață pentru un segment bine definit de clienți, care în momentul de față NU este deservită în cele mai bune condiții de calitate, preț sau viteză de livrare. Este foarte important să te diferențiezi cu ceva față de concurenții existenți, iar elementul diferențiator să nu fie ușor de replicat. Antreprenorii care nu reușesc să dezvolte afacerea la un nivel relevant de obicei nu identifică foarte clar nevoia, segmentul de clienți sau cum să rămână competitivi într-un context concurențial într-o mișcare continuă.

Cum evaluezi ecosistemul startup-urilor tehnologice? Cum se pot implica investitorii?

Cred că afacerile care dezvoltă tehnologie sau diferite produse ori servicii bazate pe tehnologie și comerț online au cel mai ridicat potențial de creștere accelerată în viitorul apropiat. Motivele principale sunt scalabilitatea și dificultatea de replicare din partea companiilor concurente. Cred că ecosistemul startup-urilor de tehnologie este din ce în ce mai efervescent și plin de idei care ating sectoare multiple. O mare oportunitate este transformarea digitală. Sectoare precum cel financiar-bancar, în care se dezvoltă multe fintechuri, cel al sănătății – telemedicina, dezvoltarea sustenabilă, inclusiv agricultura sau administrația publică, toate sunt domenii în care tehnologia își face din ce în ce mai mult loc, și care necesită soluții. Dezvoltarea din ce în ce mai accelerată a startup-urilor de tehnologice a fost susținută de extinderea posibilităților de finanțare de la publicul larg prin intermediul platformelor de crowdfunding, respectiv creșterea fondurilor de capital privat care se concentrează pe această direcție.

În cea mai recentă carte a ta - Economia în vremea Coronavirusului - descrii oportunitățile și bunele practici pentru antreprenori în situații de criză. Cum crezi că sunt impactate investițiile în afaceri private în această perioadă?

Evident, incertitudinile cauzate de pandemie au frânat investițiile semnificative pentru foarte multe companii. Astfel, ponderea activelor fixe în totalul activelor pentru toate companiile active în România a scăzut de la 48% (anul 2019) până la 41% (anul 2020), ajungând astfel la nivelul minim din ultimul deceniu. Astfel, valoarea contabilă a activelor imobilizate a scăzut de la 990 mld lei (2019) la 929 mld lei (2020). Dinamica este observată pe toate componentele, atât activele corporale (echipamente, utilale, clădiri, terenuri), necorporale (software, brevete, licențe) sau financiare (achiziția altor companii sau investiții financiare pe termen lung).

Cred că majoritatea antreprenorilor au devenit mult mai disciplinați în planificarea investițiilor, pornind de la nevoile interne și apoi oportunitățile externe. Oportunitățile există la orice pas, dar acestea trebuie prioritizate în 4 etape: prima și prima dată ne concentrăm resursele și atenția pe core business, adică afacerea principală, prin investiții necesare pentru creșterea vânzărilor sau reducerea cheltuielilor. Mai departe, investim în sectorul nostru de activitate, pe aval sau amonte, adică în produse sau servicii care să aducă plusvaloare clienților sau furnizorilor. În al 3-lea rând, căutam companii care pot fi cumpărate deoarece generează sinergii pentru afacerea noastră. De abia în ultimul rând, daca ne rămân resurse financiare, oameni disponibili și timp, putem să ne orientăm către investiții în alte sectoare, pentru diversificarea afacerilor.

Ai o emisiune care adresează educația financiară de succes – “Banii în mișcare”. Care sunt recomandările tale de lectură celor care vor să învețe să își diversifice portofoliul?

Unul dintre obiectivele principale ale emisiunii „Banii în mișcare” este să ne adresăm tuturor românilor, cu subiecte atât pentru finanțele personale cât și pentru antreprenori cu cele mai bune practici pentru dezvoltarea afacerilor. Poate cel mai important sfat care trebuie aplicat mereu, de fiecare dintre noi: să investească permanent în educația lor. Capitalul uman și inteligența rezolvă probleme și produce averi. Banii câștigați fără inteligență financiară se duc repede, iar lipsa competențelor profesionale desăvârșite limitează alternativele și capacitatea de a face bani. Lectura și experiența practică prin investiții diversificate sunt două practici care nu ar trebui să lipsească din viață noastră. Pentru aniversarea primului an al emisiunii, am lansat recent o carte cu același titlu „Banii în mișcare. Prosperitatea în 10 pași”, care poate fi găsită online la un simplu click.

Practic, explic care sunt cele 10 principii pentru dobândirea independenței financiare și cum le poți implementa în viața de zi cu zi. Apoi, vedem secretele investițiilor inteligente în imobiliare și piața de capital, prin fondurile de investiții sau brokeri. Capitolul 4 este dedicat investițiilor alternative în metale prețioase, artă, firme private, schimburi valutare, criptomonede sau blockchain. Mai departe, în capitolul dedicat psihologiei investitorului, vedem care sunt emoțiile și limitările raționale care ne influențează deciziile noastre financiare, cum le conștientizăm și atenuăm efectele negative. Practic, prima jumătate a cărții este dedicată investițiilor: în ce să ne investim economiile noastre și cum facem concret aceste investiții pentru dobândirea independenței financiare. A doua jumătate a cărții este dedicată celorlalte subiecte esențiale pentru decizii financiare inteligente: cum gestionăm creditele și relația cu banca, soluțiile de asigurare, cum să începi o afacere și impactul impozitelor, inflației și monedei asupra deciziilor noastre financiare. Cartea se încheie cu soluții concrete pentru independența financiară la bătrânețe și 10 tehnici de educație financiară a copiilor. O carte potrivită pentru cei care nu au experiență în investiții dar sunt preocupați de viitorul lor financiar și vor să înțeleagă concret cum să investească exact în România.

Pentru cei aflați la început de drum, principii generale interesante pot fi găsite și în cărțile scrise de Robert Kiyosaki sau Napoleon Hill. O carte mai sofisticată pentru cei interesați de investițiile financiare fundamentale (“value investing”) pe care o recomand este Benjamin Graham – Investitorul inteligent.

Majoritatea cărților de educație financiară transmit un mesaj simplu, totuși greu de implementat în viața de zi cu zi: educația financiară nu este despre bani, este despre viață, decizii, obiceiuri și viziune pe termen lung. Cei care vor să se îmbogățească repede, de obicei rămân săraci toată viața. Investiți permanent în educația voastră, economisiți cât mai devreme în viață și investiți cât mai diversificat. Independența financiară se dobândește cu răbdare și pe termen lung. Banii trebuie să circule în economie și să muncească pentru noi, nu invers!

Abonează-te acum!

Newsletter-ul care îți dă acces la toate detaliile despre ecosistemul European de startup-uri, tehnologie, comunitatea de VC și business angels, oportunități de investiție și ultimele știri.

LogoW

SeedBlink S.A. este inscrisă în Registrul Autorității de Supraveghere Financiară cu nr. PJR28FSFPR/400001, începând cu data de 03.11.2022 cu un pașaport UE, conform registrului furnizorilor de servicii de crowdfunding al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).

facebooktwitterlinkedininstagram

Ai ajuns la final? Nu lăsa curiozitatea să se termine aici și continuă să explorezi!


Investițiile în startup-uri implică riscuri, incluzând pierderea capitalului investit, lipsa lichidității, diluarea și lipsa dividendelor. Este o investiție adecvată numai pentru investitorii capabili să evalueze și să suporte riscurile prezentate anterior. În orice caz, aceasta ar trebui să fie realizată doar ca o parte a unui portofoliu diversificat de investiții (portofoliu în care investițiile în start-up-uri să reprezinte o fracțiune din totalul investițiilor sau al activelor). Înainte de a investi, vă rugăm să citiți avertismentul referitor la riscuri, și de asemenea, toate clauzele contractului de investiții, care vă va fi furnizat pentru campania în cauză. Platforma SeedBlink nu este responsabilă pentru informațiile furnizate de start-up-uri, chiar dacă acestea sunt furnizate de sau prin intermediul SeedBlink. SeedBlink nu susține în mod preferențial niciun start-up și nu oferă indicații despre valoarea sau potențialul investiței. SeedBlink nu furnizează niciun alt serviciu de consultanță. Decizia de a investi vă aparține în totalitate. În cazul în care aveți nevoie de ajutor pentru evaluarea deciziei de a investi, vă recomandăm să apelați la consultanță de specialitate. Mesajele și documentația pe care le primiți de la SeedBlink sau de la start-up-uri nu au fost verificate sau aprobate de autoritățile române sau europene. Nimic din acest mesaj nu trebuie să fie considerat ca fiind o ofertă de vânzare sau o solicitare a unei oferte de cumpărare, o garanție pentru orice persoană din orice jurisdicție, unde o astfel de ofertă, solicitare sau vânzare este ilegală.